plouzane, nature background, 4k wallpaper-1758197.jpg

Mi-am lăsat ego-ul deoparte

– L.T, ne-am cunoscut în mai 2023

Cum ai ajuns să alegi să începi sesiunile de terapie?

De mult timp am cugetat și am cochetat cu ideea de a apela la un specialist, dar mereu am refuzat crezând că îmi pot rezolva și singur problemele, pentru că asta făceam și până acum. Ei bine, ceea ce am crezut eu se numea „ascund sub preș, sau închid adânc în mine” pentru că acesta era cel mai bun mod de a scăpa de probleme. Însă în adâncul meu știam că acest lucru nu este o rezolvare, după un timp, au început să reapară sau să devină mai apăsătoare probleme până când îmi influențau complet starea mea emoțională și psihică. În tot acest timp, am ajuns să devin introvertit, turnând furia cu găleată pe cei din jurul meu și înecându-mi amarul în mâncare pentru a mă simți mai bine. Viața mea o luase într-o direcție care nu mă reprezenta pe mine ca om.
Însă cea mai mare eliberare a fost atunci când mi-am permis să cer ajutorul, defapt mi-am dat voie să accept că am nevoie de ajutor și acesta a fost momentul în care mi-am lăsat „egoul” deoparte și am apelat la un specialist cu care am început sesiunile de terapie.

Cum a fost procesul tău de a găsi un terapeut potrivit pentru tine?

Pot spune că am avut noroc în acest sens. Am mai primit recomandări din diferite părți, însă nu știu de ce mereu am rămas cu cărțile de vizită ascunse prin vreun buzunar al portofelului. Ei bine, dacă îmi amintesc corect, era luna aprilie, eram la muncă și ieșisem în pauză cu colega mea care făcea terapie de ceva timp și pe care o vedeam alt om, schimbată în bine. Când vorbeam cu ea aveam impresia că vorbesc cu un fel de guru spiritual. Ea este persoana care mi-a recomandat-o pe Xenia și mi-a zis ”sună sau scrie-i pentru o programare pentru că nu o să îți pară rău”. Sincer, așa a și fost, eu consider că am găsit cel mai bun om pentru a mă ajuta în luptele mele interioare și nu numai. Eu nu o privesc pe Xenia ca fiind doar un terapeut, ea pentru mine reprezintă „felinarul meu” pe timp de furtună.

Ce așteptări aveai de la terapie înainte de a începe și cum a fost pe parcurs?

Așteptările mele la început erau formate pe ideea că prin terapie o să primesc „hint”-uri prin care să îmi rezolv unele dintre probleme, adică o să ne vedem, îmi vărs pe masa problemele ca pe un pachet de cărți de joc, apoi aleg câte una pe rând și ascult ce ar trebui să fac ca să o rezolv. Odată rezolvată problema, las „cartea deoparte” și aleg alta, până ajungem să terminăm pachetul.
Însă pe parcus totul a fost altfel, după prima ședință mi-am dat seama de faptul că terapie în sine nu înseamnă un joc de cărți, ci defapt este o eliberare, care pentru mine s-a simțit ca o eliberare a unui bagaj mare de sentimente și trăiri emoționale, pe care am putut să le identific, apoi să le înțeleg și mai apoi,după ce le înțeleg, să ajung să le pot rezvola.

Cu ce ai asemăna vizual procesul de terapie?

Este ca o discuție normală purtată de două persoane, unde se împărtășesc idei și unde se poate vorbi deschis despre orice. Terapia în sine pentru mine nu a fost niciodată una formală, în tot procesul ești liber să fii tu, exact așa cum ești, nu este nevoie să îți iei o mască de pe cuier și să te prezinți în aceasta, oricum asta
nu te va ajuta deloc. Cel mai bine este să fii tu însuți și să te bucuri de acele minute petrecute împreună cu terapeutul tău. Îți spun sincer, te vei elibera, vei râde și îți vei da seama de foarte multe lucruri pe care până acum nu le-ai văzut. Este ca o ieșire la cafea, doar că aici nu îți trebuie telefon să dai scroll pe facebook, aici dai scroll la emoții și la starea ta interioară.

Cât de importante sunt temele de casă, răbdarea și încrederea în proces și munca depusă?

Temele de casă sunt foarte utile. Sună ciudat ”teme de casă”, când, defapt, acestea sunt un fel de „călăuză” pentru tot procesul tău de vindecare. Răbdarea și încrederea sunt esențiale în tot acest proces, fără aceste două nu are cum să se formeze o legătură între tine și terapeut.

Care a fost aspectul cel mai important pentru tine în terapie?

Pentru mine cel mai important aspect în terapie a fost să pot să fiu „eu”, fără niciun fel de mască, fără niciun fel de filtru și fără să fiu judecat.

Este dificil să ai încredere și să fii vulnerabil față de terapeut? Pentru tine cum a fost?

Pentru mine a fost, pentru că și terapeutul este un om, iar în momentul în care te deschizi cuiva îți este frică de modul în care va reacționa. Asta a fost si la mine, mi-a fost frică la început, de felul în care vor decurge lucrurile, îmi era frică să nu spun ceva greșit sau ceva ce se poate interpreta diferit. După prima ședință am văzut că lucrurile nu stau chiar așa cum m-am gândit eu. La prima ședință am plâns, nu de durere, ci pentru simplul fapt că m-am eliberat emoțional, a fost așa bine să pot spune cuiva ceea ce mă doare fără să fiu judecat sau să fiu înțeles greșit.

Din punctul tău de vedere, care sunt cele mai importante trăsături pe care e nevoie ca terapeutul să le aibă?

Tot ce îmi doresc este ca toți terapeuții să fie ca Xenia, să fie înțelegători, să fie deschiși, sociabili, comunicativi, să ne tragă de limbă atunci când ne este frică să spunem lucrurilor pe nume.

Dacă ai putea să porți o conversație cu tine, cel de dinaintea începerii terapiei, ce ți-ai spune?

Dacă aș putea face acest lucru, mi-aș spune așa: ”Copile, este timpul să fii fericit, știu că ai trecut prin multe, nu ți-a fost ușor, însă totul va fi bine! O să fie un drum și un proces prin care o să treci, îți vei deschide ochii asupra unor lucruri de care până acum nu erai conștient, dar crede-mă că merită! Vei deveni alt om, mai bucuros, plin de viață, vei învăța multe, însă trebuie să ai răbdare. Sunt aici, te voi ține de mână, nu trebuie să îți fie fric. Da,vor există perioade mai grele, însă tu focusează-te la țelul pe care ți l-ai propus și învață din tot acest drum și proces, pentru că fiecare zi este o nouă lecție de viață”.

Ce le-ai transmite celor care sunt în fața acestei alegeri?

Să aibă curajul de a face această alegere, să aibă curajul de a fi liberi și de a fi ei înșiși.

Dacă ar trebui să descrii cum arată o oră de terapie într-o frază, nu mai mult, cum ar suna?

Tu, Xenia și o cafea, iar terapia este bonus = NU VEI REGRETA

Ce simți că ai câștigat și ce simți că ai pierdut de când faci terapie? Concret.

Am câștigat stimă de sine, încredere, înțelepciune, abilitatea de a distinge lucruri, abilitatea de a observa mult mai bine oamenii și comportamentul acestora în relație cu mine. Sunt mult mai calm și acum abordez diferit fiecare problemă de care mă lovesc, pot spune că am ajuns un fel de analist al problemelor (hai că la asta râd și eu).
Singurul lucru pe care l-am pierdut sunt 2-3 prietenii, care, defapt, erau doar câteva „șopârle” care profitau de bunătatea mea, iar în momentul în care mi-am deschis ochii asupra relației toxice pe care o aveam cu aceștia, am ajuns la concluzia că îmi este mai bine fără ei, iar decizia aceasta nu o regret deloc.

3 lucruri care ți-au rămas întipărite din terapie și pe care acum le folosești foarte des:

  • Temele de casă, nu sunt obligatorii, dar este bine să le facem
  • Nu toată lumea îți este prietenă, chiar dacă tu crezi asta.
  • Spune-ți zilnic un compliment, vei avea o zi mai bună sau măcar începe ziua cu un gând pozitiv, crede-mă că schimbă FOARTE mult modul în care te vei raporta la ziua ta.